Register

 


Aura RĂDUCU, expert în finanțări europene: „Avem o absorbție așa de mică de fonduri structurale pentru că avem o fărâmițare administrativă în mici comune și orașe. Este structura cea mai nepotrivita pentru fondurile structurale.”  Aura RĂDUCU, expert în finanțări europene: „Avem o absorbție așa de mică de fonduri structurale pentru că avem o fărâmițare administrativă în mici comune și orașe. Este structura cea mai nepotrivita pentru fondurile structurale.”

Finanțarea europeană în perspectiva noii perioade de programare și a obiectivelor Strategiei Europa 2020 a fost tema centrală discutată la ultimul seminar din 2014 din cadrul proiectului „Bursele Europene: Jurnaliști  în Dialog”, desfășurat la Constanța. 

Aura RĂDUCU - Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, fost expert al Comisiei Europene - a prezentant participanților - jurnaliști și bloggeri din provincie - noile ținte pe care Uniunea Europeană și România și le-au stabilit pentru a fi atinse în 2020.

Au fost subliniate problemele legate de țintele prea joase stabilite de România în comparație cu Uniunea Europeană în sectoare precum cercetarea și inovarea, educația superioară și abandonul școlar, situație care are drept efect diminuarea sumelor primite pentru perioada 2014-2020.  

În ceea ce privește situația absobției fondurilor, s-a discutat despre necesitatea creării unor stategii pluri-anuale coerente în domeniul cercetării și inovării, dar și al transporturilor. În privința lucrărilor publice de transport, Aura Răducu a arătat că României îi „lipsesc standardele si prețurile de referință.” Pe de altă parte, doamna Răducu a apreciat că „lipsa de infrastructură este considerată o oportunitate de dezvoltare.”

O altă explicație pentru gradul scăzut al absorbției ține de fărâmițarea administrativă, a explicat Aura Răducu:

„Avem o absorbție așa de mică de fonduri structurale pentru că avem o fărâmițare administrativă în mici comune și orașe. Este structura cea mai nepotrivita pentru fondurile structurale. Este nevoie de o reforma administrativă de jos în sus, mai întâi cu schimbări la nivel de comune.”  
 
Seminarul s-a desfășurat între 11 și 13 iulie 2014 și a fost organizat de Freedom House România și Reprezentanța Comisiei Europene la Constanța. 

Au participat 14 jurnaliști locali și bloggeri din provincie, discuțiile avându-i drept speakeri pe Angela FILOTE (șefa Reprezentanței CE la București), Otilia NUȚU (specialist în politici de energie, Expert Forum), Mihai ROȘIORU (ofițer de presă, Reprezentanța CE în România), Cristina GUSETH (director Freedom House România), Aura RĂDUCU (BERD) și Dan SUCIU (jurnalist, specialist în economie).

Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Cu o experienţă de 20 de ani în relaţii internaţionale şi diplomaţie, Angela Filote este, începând din ianuarie 2014, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.Programul „Bursele europene: Jurnalişti în Dialog”, iniţiat de Freedom House România şi Comisia Europeană, ne-a facilitate întâlnirea cu înaltul oficial european, doamna Angela Filote având amabilitatea de a acorda ziarului „Viaţa liberă” un interviu în exclusivitate.

• Ovidiu AMĂLINEI (Viața liberă, Galați) 



- România se află la capătul primului ciclu comunitar (2007-2013). Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale României în această perioadă?

- La puncte forte, aş începe direct cu lupta împotriva corupţiei, pentru că în acest domeniu nu multă lume şi-ar fi închipuit că se va ajunge la rezultatele la care s-a ajuns.

Important este că lupta aceasta continuă şi se încearcă desţelenirea corupţiei, se lucrează la rădăcină, la cauzele fenomenului.

Este însă un efort pe termen lung, vor mai trece probabil câţiva ani până când nu va mai exista această cultură a şpăgii, a mitei şi a credinţei populare că fără asta nu se poate în anumite domenii.

Este o problemă sistemică şi are nevoie de soluţii sistemice, dar iată că ele au început să apară. 

- Unde am stat mai puţin bine?


- La puncte mai puţin reuşite, aş menţiona capacitatea administrativă, capacitatea de a ţine pasul cu statutul de stat membru în UE, cu toate drepturile şi obligaţiile administrative şi legislative, capacitatea de a aplica legile care s-au adoptat la nivelul UE.

Aici, desigur, criza nu a ajutat - au fost tăieri salariale, reduceri de personal, dar cumva trebuie găsite soluţii, pentru că altfel oamenii nu pot beneficia la maximum de calitatea lor de cetăţeni ai UE.

- Avem, totuşi, pe Justiţie, derapaje precum blocarea anchetelor privind parlamentarii. Cum pot ele influenţa rapoartele MCV şi poziţia CE faţă de România?


- Atâta timp cât vor exista astfel de derapaje, va exista şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Este foarte clar.

Fără astfel de derapaje, probabil că nu ar mai fi nevoie de un astfel de mecanism, pentru că în mai multe momente-cheie sistemul de justiţie a demonstrate deja că este suficient de puternic pentru a rezista presiunilor, fără a fi nevoie de o intervenţie a CE sau a comunităţii internaţionale.

 

Europa dă în clocot


- Care sunt marile provocări ale CE în perioada care vine?


- Cea mai mare este să găsim o soluţie astfel încât ieşirea din criza economică, lucru care se întâmplă deja, să fie percepută la nivelul cetăţeanului. Să avem, dacă vreţi, o distribuire mai echitabilă a avantajelor de integrare economică şi a avantajelor ieşirii din criza economică.

De asemenea, foarte important pentru CE este să reuşească să gândească nişte programe şi nişte politici europene care să creeze locuri de muncă; şi nu orice fel de locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite. Dar aici e nevoie de cooperarea deplină a statelor membre, pentru că există anumite politici pe care numai statele membre pot să le decidă, iar CE poate doar să le sprijine. 

- Ultimele alegeri parlamentare au dus la creşterea acceselor naţionaliste şi xenofobe. Pot ele să ducă la adâncirea unor falii în spaţiul comunitar?


- Personal, nu cred asta, dar sigur că rămâne de văzut cum vor acţiona aceşti noi parlamentari europeni.

Părerea mea este că, odată intraţi în mecanismul decisional al UE, vor vedea mai bine meritele aşa-numitelor metode comunitare şi meritele cooperării la nivelul UE şi vor încerca să îmbunătăţească sistemul de luare a deciziilor şi legislaţia care se adoptă la Bruxelles, nu să oprească acest sistem. Iar loc de mai bine există întotdeauna.

- Cum este pregătită UE să răspundă unor provocări precum conflictul dintre Ucraina şi Rusia?


- Până acum, UE şi-a pus la dispoziţie şi în aplicare toate instrumentele pe care le are, astfel încât să păstreze această logică a cooperării şi a dialogului deschis şi să reziste tentaţiei de a intra într-un conflict precum cel generat din logica Războiului Rece.

Avem însă şi alte instrumente pe care le putem folosi, respectiv sancţiunile de generaţia a treia, ce implică efecte economice extinse, dar sperăm că nu va fi nevoie de aşa ceva. 

- În cazul în care, de exemplu, se ajunge la o oprire a furnizării gazelor, poate face faţă UE?


- CE a propus deja o strategie energetică în care sunt prevăzute măsuri pe termen scurt, precum cele privind iarna care va veni, dar şi măsuri pe termen mediu şi lung, iar ceea ce ne propunem este să ajungem la o situaţie în care să se poată transporta energie din oricare parte a UE către oricare altă parte, tocmai pentru a creşte gradul de securitate energetică a UE per ansamblul ei.

Ce preţ au... banii europeni

- Pe fondurile europene, care ar fi principalele oportunităţi pentru România în exerciţiul bugetar 2014-2020?


- În primul rând, România va obţine fonduri mai mari în noua perspectivă financiară, chiar dacă nu a reuşit să folosească toate fondurile pe care le-a avut în perioada 2007-2013.

Primii şapte ani de după aderare au fost, într-un fel, o perioadă de probă, o perioadă în care am avut cu toţii foarte multe de învăţat, atât România, cât şi CE în materie de utilizare a fondurilor structurale şi de investiţii.

Sunt sigură că rata de absorbţie va deveni mult mai bună.

Sperăm totodată - pentru noi este chiar mai important decât rata de absorbţie - că vom avea o calitate mai bună a proiectelor finanţate cu fonduri europene, în sensul că ele vor avea un impact palpabil la nivelul cetăţeanului. Pentru că nu ne dorim cheltuirea banilor cu orice preţ, ci pentru obţinerea unui standard de viaţă mai bun pentru cetăţenii României, cât mai apropiat de media europeană. 

- Politicienii români au tendinţa de a-şi aroga meritele atunci când lucrurile merg bine, iar situaţiile dificile sau controversate să le arunce în curtea Bruxelles-ului. Cum vedeţi această chestiune?


- Din acest punct de vedere, România s-a integrat perfect în UE, pentru că este într-adevăr un fenomen pe care îl observăm în toate statele membre; ţine puţin de logica şi etica lumii politice…

Mai spunem, în glumă, că ne-am obişnuit să fim acuzaţi când lucrurile nu merg bine, iar atunci când merg bine, alţii să culeagă laurii, dar sigur că asta nu este o poziţie confortabilă.

Este important ca lumea să înţeleagă bine cum se întâmplă lucrurile, că nu există un Bruxelles abstract. Cei care decid la Bruxelles sunt cei pe care cetăţenii îi trimit în instituţiile europene, fie în Parlamentul European, fie în Consiliul de miniştri, ei votează tot ce se decide acolo.

Prin urmare, este puţin ciudat ca cineva să se întoarcă de la Bruxelles şi să spună „Bruxelles-ul m-a obligat să fac ceva”; nu te obligă nimeni, ci îţi exerciţi dreptul de vot.

Desigur, contează şi capacitatea unui stat membru de a face alianţe astfel încât să-şi susţină interesele. Iar asta ţine, desigur, şi de experienţa în interiorul UE.


Am lucrat câteva săptămâni la ancheta despre afacerea imobiliară a lui Robert Negoiță de lângă Protan, iar realitatea mi-a întrecut orice așteptări.

Am dat peste:
- o autoritate de mediu neputincioasă,
- o administrație locală coruptă,
- un ziar gratuit inventat ca să atace la comandă (plus un fost coleg de ziar pe care-l respectam, transformat în mercenar) și
- acțiuni de sabotaj demne de filme cu mafioți.



Pentru o astfel de anchetă eforturile sunt mari, amenințările – uneori directe, iar timpul e cea mai mare provocare.

Însă momentul în care colegii din redacție vin să te felicite este neprețuit.

Premiul secțiunii Mediu în acel an a fost susținut de Antalis RomâniaPremiul secțiunii Mediu în acel an a fost susținut de Antalis RomâniaPremiul Tânărul Jurnalist al Anului 2008, Secțiunea Mediu, a fost o confirmare și un plus de încredere că merg pe drumul cel bun.

Adevarăta provocare este însă să rămâi tot timpul cinstit cu tine însuți, să refuzi presiunile din exterior și, mai ales, din interiorul redacției, să nu-ți fie lene să întrebi și de trei ori dacă este nevoie și să pleci întotdeauna de la premisa că trebuie să afli ce se întâmplă, nu să demonstrezi puținul pe care-l știi.

Livia CIMPOERU


 Livia CIMPOERU a participat la Tânărul Jurnalist al Anului cu trei articole publicate în Evenimentul Zilei în 2008.

Cel de-al treilea articol se referea la complexul rezidențial Confort City construit de frații Negoiță lângă fabrica Protan. Terenul pe care au construit era foarte ieftin tocmai din cauza mirosurilor insuportabile emanate de Protan.

Ulterior, mirosurile de la Protan puneau în pericol business-ul imobiliar.

Confort City este tocmai complexul rezidențial care a luat foc în 2012, soldat cu distrugerea a peste 40 de apartamente.

Evenimentul putea avea un sfârșit tragic, intervenția pompierilor fiind îngreunată de bariera pusă la intrarea în complex și de nefuncționarea sistemului de hidranți.

„Articolele ei impresionează prin stilul sobru, cursiv, analitic, echilibrat şi sunt foarte bine documentate. Se remarcă atât diversitatea şi actualitatea subiectelor, cât şi tratarea lor în „cheia” potrivită, lipsită de emoţiile şi prejudecăţile care contaminează de obicei genul respectiv”, si-a justificat juriul format din Cristian Lascu (National Geographic), Corneliu Belciug (Green Report) și Dan Stoica (SRR) premiul acordat Liviei Cimpoeru.


PROIECT CONTROVERSAT

Afaceri imobiliare care-ţi mută nasul

Livia Cimpoeru 
Luni, 20 Octombrie 2008

Protan se luptă cu problemele de mediu şi cu interesele economice ale fraţilor Negoiţă.

Compania Protan, singurul mare operator de activităţi de ecarisaj din sudul ţării, se zbate între riscul suspendării activităţii, din cauza problemelor de mediu, şi presiunile exercitate de oamenii de afaceri Sorin Robert şi Ionuţ Negoiţă care au interese imobiliare în zonă şi cer închiderea fabricii.

Activitatea fabricii ar putea fi suspendată de la 1 noiembrie, pentru că a întârziat finalizarea staţiei de epurare. Pe de altă parte, fraţii Negoiţă ridică la doi paşi de Protan, în Popeşti Leordeni, un complex rezidenţial compus din 12 blocuri şi un mall. Oamenii de afaceri le-au promis viitorilor locatari ai ansamblului Confort City, dezvoltat de Domus Stil, că se vor bucura de tot confortul, în ciuda mirosului îngrozitor emanat în urma incinerării de resturi animale. Specialiştii de mediu susţin că desfiinţarea Protanului, indiferent de cauze, ar fi o adevărată catastrofă.

Canalizarea buclucaşă

Dacă, în urmă cu câţiva ani, fraţii Negoiţă aveau de ce să-i fie recunoscători Protanului pentru preţurile mici la terenuri, prezenţa vecinului urât mirositor nu prieşte afacerilor cu apartamente. Ziarul „ring“ (deţinut de cei doi fraţi) a susţinut timp de trei luni o campanie anti-Protan, culminând cu un protest în faţa fabricii.

Marele scandal dintre Protan şi firma fraţilor Negoiţă a izbucnit însă în urmă cu o lună, când fabrica a anunţat suspendarea activităţii din cauza unei „acţiuni de sabotaj“. Conducerea i-a acuzat pe oamenii lui Negoiţă că au înfundat intenţionat, cu pietriş şi moloz, canalizarea exterioară. Timp de două săptămâni, producătorii de carne au stat cu leşurile în curte sau au dat bani grei pe transport la alte societăţi de ecarisaj.

Canalizarea se află pe terenul de 300 de metri pătraţi revendicat atât de Negoiţă, cât şi de Protan. În mai, anul acesta, firma de imobiliare a împrejmuit, fără autorizaţie, terenul cu un gard, demers pentru care a primit şi amendă. Protan, care a intentat proces, susţine că terenul e domeniu public, având în subsol fosta magistrală de evacuare a apelor uzate folosită de fabrică încă de la înfiinţare, în 1984. Sorin Ionescu, purtătorul de cuvânt al fraţilor Negoiţă, a precizat însă că, potrivit actelor, terenul aparţine companiei imobiliare.

În loc de birouri, blocuri de locuinţe

Compania Domus Stil vinde „1.700 de apartamente noi situate într-o zona aerisită, în plină dezvoltare“, deşi ansamblul are autorizaţie de construcţie doar pentru clădiri de birouri. „Zona este aerisită din punctul de vedere al densităţii de construcţii“, explică Ionuţ Negoiţă.

Deşi legea îi permite dezvoltatorului imobiliar să schimbe destinaţia clădirilor, clienţii cumpără, deocamdată, apartamente cu statut incert. Primele două blocuri vor fi inaugurate în curând, iar unii proprietari au început deja să se mute.

Pentru Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti (ARPMB) lucrurile sunt clare: acolo au fost avizate birouri.

„Iniţial, pentru Confort City am primit un dosar cu funcţiunea de locuinţe. Fiind într-o zonă sensibilă şi gândindu-ne că ulterior vom avea o grămadă de sesizări, am hotărât ca dosarul să intre pe procedura de evaluare, iar printr-un raport de mediu să se stabilească viitoarele implicaţii, inclusiv ale zonei industriale asupra zonei de locuinţe“, a declarat Simona Săceanu, director executiv al ARPMB. Procedura durează cel mai puţin 4 luni, aşa că dezvoltatorul a retras documentaţia şi a înlocuit-o cu una pe funcţiunea de birouri şi servicii.

„De data aceasta, am renunţat la procedura de evaluare. Important era să nu se locuiască, să nu fie copii“, a precizat ea. Schimbarea destinaţiei, pentru care Domus Stil a înaintat deja cerere la primărie, presupune însă obligatoriu o lungă procedură de evaluare a impactului de mediu şi, în final, avizul ARPMB. „Cu siguranţă avem autorizaţie de construcţie, nu ştiu de unde aţi scos că nu avem. Nu pot să vă dau acum detalii, pentru că nu sunt la birou“, ne-a declarat ieri Robert Negoiţă.

Îţi mută nasul din loc, da-i ieftin

Viitorii proprietari se bucură de preţul relativ mic al locuinţelor (de pildă, 94.000 de euro un apartament cu două camere) şi minimalizează prezenţa fabricii. „Ne-au zis că Protanul o să se închidă“, spunea, săptămâna trecută, o clientă aflată la vizionare. O contrazice directoarea Protan, Cristina Miu: „Nu suntem o societate pe care s-o muţi de colo colo. Până acum am făcut la Popeşti investiţii de 3.800.000 de euro. E normal să se dezvolte oraşul, dar trebuie să fie o dezvoltare gândită. Nu se poate să ridici blocuri oriunde este terenul ieftin, pentru că trebuie să ţii cont şi din ce cauză este ieftin“.

Încă din 2007, când au apărut primele semne ale construcţiei, Protan a trimis notificări la primărie, la autorităţile sanitare şi de mediu, cerând să fie luată în calcul prezenţa fabricii. Agenţia de Protecţie a Mediului Ilfov a avertizat compania Domus Stil că zona e improprie pentru dezvoltarea imobiliară, iar reprezentantul firmei şi-a asumat răspunderea pentru continuarea ansamblului.

„În alte capitale europene, societăţi precum Protan funcţionează în mijlocul oraşului, pentru că au staţie de epurare, filtre şi nu miroase nimic. Prin urmare, nu văd de ce Bucureştiul sau dezvoltatorii să nu se extindă“, a comentat Sorin Ionescu, care este şi PR manager al companiei Rin Grand Hotel, decizia luată atunci.

PE ARIPILE VÂNTULUI

Mercaptanul, atacul olfactiv

Pe Strada Ecologiştilor din Popeşti Leordeni, nici musca nu respiră în voie, cu-atât mai puţin un ecologist cu nasul fin. De pe strada cu nume cel puţin ironic, Protan degajă miasme greu de suportat, primind la schimb invective din partea localnicilor. În funcţie de cum bate vântul, mirosul de cadavre ajunge până la blocurile din Sălăjan şi chiar mai departe. „Nu avem simple instalaţii de incinerare, ci neutralizăm prin metoda termică, mai prietenoasă cu mediul. La incinerare, prin arderea directă, se degajă CO2. În momentul în care fierbi şi usuci, se produce altă reacţie chimică, din care rezultă mercaptanul. De aici vine mirosul“, explică directoarea Cristina Miu. La finele anului viitor, punerea în funcţiune a noii linii de neutralizare va permite instalarea de biofiltre, iar mirosul se va reduce substanţial. Simona Săceanu, directoarea ARPMB, atrage însă atenţia că mirosul nu va dispărea complet niciodată, indiferent cât de conformă e o astfel de instalaţie. În Popeşti Leordeni, Protanul este doar parte a problemei. Localnicii încearcă să supravieţuiască într-o enclavă minată de poluatori: groapa de gunoi de la Glina, CET Sud Vitan, o magistrală de înaltă tensiune, betoniere şi, în curând, staţia de epurare a Bucureştiului.


PARADOX. Pe Strada Ecologiştilor miroase greu

RISCURI

Închiderea companiei Protan, „o calamitate“

Activitatea fabricii ar putea fi suspendată de la 1 noiembrie pentru că a întârziat finalizarea staţiei de epurare, obligaţie asumată în baza unui plan de mediu. Protan speră să obţină o amânare cu un an a suspendării, ceea ce, în opinia directoarei Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Bucureşti, Simona Săceanu, este destul de greu de obţinut. „Să sperăm că nu se va închide, pentru că nu avem niciun plan B. Până la urmă ce facem? Scăpăm de un rău necesar şi apoi facem rău pe o zonă mult mai extinsă?“, se întreabă ea. Potrivit legii, suspendarea durează şase luni, iar activitatea nu poate fi reluată în acest interval. În lipsa unor fabrici care să le preia, leşurile maidanezilor şi carcasele provenite de la producătorii de carne vor face aerul irespirabil în jurul Bucureştiului. „Va fi o adevărată calamitate în zonă“, a declarat Luminiţa Neacşu, şeful Serviciului

Aveam 21 de ani, și când am fost anunțată la telefon că mă aflu printre cei zece finaliști ai concursului Tânărul Jurnalist al Anului (prima ediție - 1998) am crezut că e o glumă făcută de o colegă, singura care știa că am trimis reportajul la Freedom House România.

Am obţinut în cariera mea mai multe premii profesionale, importante pentru un jurnalist care lucrează în provincie, dar niciunul dintre acestea nu îmi este atât de aproape precum trofeul concursului “Tânărul Jurnalist al Anului”. L-am primit în 2006, pentru articolul "Martirii din Vadu Roşca".

Este povestea tragică a unui sat acoperit de ape la inundaţiile devastatoare din vara anului 2005, unde a avut loc ultima răscoală anticomunistă din Vrancea, reprimată sângeros de Securitate în seara zilei de 4 decembrie 1957.

La jumătate de secol de atunci, au murit înghiţiţi de apele Siretului cei care au scăpat de gloanţele comuniştilor pentru că nu au vrut să-şi dea pământul la CAP.

Pentru mine, cea mai inalta treapta in jurnalism a fost dintotdeauna sa faci reportaj, sa fii reporter special.

Marele meu vis in presa acesta a fost, si am avut sansa unor sefi de la care am invatat multe si am putut ajunge reporter special.

Cele doua premii TJA din 2005 au venit intr-o perioada foarte dificila din viata mea si m-au ajutat enorm sa ma repozitionez fata de mine insami.

In 2004 devenisem jurnalist de reportaj si ma uitam la cei care luasera premii TJA inaintea mea cu un soi de durere.

Mereu mi-a fost teama sa trimit materiale la concursuri. Ma gandeam ca n-am nicio sansa.

Într-un acces nebun de curaj, la insistentele sefului meu de atunci, am trimis texte pentru concursul Freedom House din 2005.

„Mereu mi-a fost teamă să trimit materiale la concursuri. Ma gândeam că n-am nicio șansă.”„Mereu mi-a fost teamă să trimit materiale la concursuri. Ma gândeam că n-am nicio șansă.”Am fost extrem de surprinsa cand Jeana Gheorghiu mi-a rostit numele la Marele Premiu. 

Am avut niste emotii groaznice.

Dar mai mult decat Marele Premiu m-a bucurat mentiunea pe care am luat-o la Sectiunea Cultura, cu documentarul despre Zavaidoc.

Acela mi-e drag si acum, alaturi de numai vreo 4-5 reportaje din sutele pe care le-am scris. Tare am iubit meseria asta de jurnalist!

de Tatiana DABIJA, 28 iunie 2004,
Jurnalul Național

„Sub soarele ca focul, doar fruntea crucii este umbrită de un prun tânăr. Părintele Ignat știe fiecare suflet unde odihnește în cimitir. O vede și pe Constanța, fiica lui Zavaidoc, cum vine din când în când la mormântul celui ce i-a dat viață. În ultima vreme, nu a mai plătit taxa de îngrijre a mormântului. Buruieni și nici un muc de lumânare care să-i vegheze lui Zavaidoc odihna. Doar un buchet de flori uscate ca paiul într-un bidon cu apa clocită.
Constanța s-a măritat cu un țigan care a vrut să-i ia toata averea. Când s-au despărțit, acum vreo 15 ani, țiganul s-a răzbunat pe crucea lui Zavaidoc. A spart piatra de marmură pe care scria "... supraviețuiesc renumitul cântăreț Teodor Zavaidoc (1896-1945), copilul nostru Zavaidoc (1942-1950), soția sa Tanți (1911-19...)". Chipul lui Zavaidoc, al lui Tanți și al fiicei lor, prinse toate într-o fotografie, au fost spoite cu smoală, încât nu se mai vede nimic din ele. Doar reverul alb al cămășii lăutarului.”

Viitorul UE conturat de alegerile pentru Parlamentul European și opțiunea pentru Jean Claude Juncker, de contextul creat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de semnarea acordurilor de asociere cu Chișinăul, Kievul și Tbilisi au fost temele dezbătute cu Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, și Alexandru Lăzescu, publicist la Ziarul de Iași, membru al Grupului pentru Dialog Social, la seminarul de la Iași al „Burselor Europene: Jurnaliști în dialog”.

Angela Filote, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor din presa locală și bloggerilor din provincie care au participat la cel de-al doilea seminar din programul „Bursele europene: Jurnaliști în dialog”. 

Opțiunile UE pentru întărirea securității energetice după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, piața unică de energie și rutele alternative, provocările trecerii la Euro, cu argumente pro și contra și rolul Mecanismului de Cooperare și Verificare în reformarea justiției și lupta anti-corupție din România au fost printre temele discutate la primul seminar din 2014, organizat la Predeal în cadrul proiectului proiectului Bursele Europene: Jurnaliști în Dialog. Otilia Nuțu (Expert Forum), Dan Suciu (jurnalist), Roxana Morea (Reprezentanța CE) și Cristina Guseth (Freedom House România) au fost principalii speakeri ai acestui eveniment. Seminarul s-a desfășurat între 27-29 iulie 2014.
Lista participanților selecționați - jurnaliști și bloggeri din provincie - pentru Bursele Europene: Jurnaliști în dialog
  1. Daniel Lungu, Mediafax, Alba-Iulia 
  2. Clementina Tudor, Radio Campus, Slobozia 
  3. Mihaela Parghel, Monitorul Express, Brașov
  4. Mica Viorica Șvab, Canal 7, Baia Mare
  5. Mihaela-Valentina Buculei, RRA, Fălticeni
  6. Cristian Ivaneș. Radio Cluj
  7. Sorin Mihai Șchiopu, Radio România Tg. Mureș
  8. Mihaela Sandu, Minisat, Târgoviște
  9. Nicolae Tașcă, Jurnalul Văii Jiului, Vulcan
  10. Marian Coman, Vocea Brăilei, Brăila
  11. Claudius-Mihai Boicu, Nord-Est Vrancea
  12. Alina-Simona Ivașc, Evenimentul, Iași
  13. Diana-Sanda Mihalcea, Digi24, Iași
  14. Iulia Crețu, Ziarul de Vrancea, Focșani
  15. Cătălin Hopulele, Opinia Studențească, Iași
  16. Ioan Stoleru, freelancer, Iași
  17. Dana Potorac, Radio Lider FM, Galați
  18. Ioan-Claudiu Pădurean, România Liberă, Cluj
  19. Horia Daraban, Radio România, Iași
  20. Melania-Lucia Cincea, Timpolis, Timișoara
  21. Teodora Baciu, Ziarul de Roman
  22. Asineta Gîscan, Ediție Specială, Craiova
  23. Sorin Marius Simion, Argeșul Liber, Pitești
  24. Felicia Ristea, Radio România, Timișoara
  25. Paul Bălhuc, Ziarul de Iași
  26. Oliver Kiss, Szabadsag
  27. Liviu Ghinea, Viața Liberă, Galați
  28. Lucian Bălănuță, Radio România, Iași
  29. Călin Popescu, Curierul Zilei, Argeș
  30. Sorin Liviu Blada, Agerpres, Deva
  31. Anamaria-Roxana Toma, Agerpres, Ploiești
  32. Lucian-Vasile Amarii, Ziarul de Iași
  33. Mircea Raicu, Info Sud-Est, Constanța
  34. Irinel Sebastian Călin, Obiectiv de Tulcea
  35. Sebastian Olaru, Agerpres, Zalău
  36. Cristian Silași, citynews.ro, Bistrița
  37. Bianca Pădurean, blogger, clujtoday.ro, corespondent RFI, Cluj
  38. Iulian Boia, Iași, blogger, iulianboia.ro  
  39. Mihail Albișteanu, Iași, blogger, powerpolitics.ro
  40. Magdalena Cristina Butucea, R. Vâlcea, blogger, aspectediplomatice.ro
  41. Angela Tocilă, blogger, politicstand.com, Oradea
  42. Anamaria Ghiban, Iași, blogger, anamariaghiban.blogspot.ro
  43. Cristian Ghingheș, Bacău, blogger, kristofer.ro
  44. Grațian Mihăilescu, Reșița, blogger, gratianmihailescu.blogspot.ro
  45. Cătălin-Gabriel Stancu, Focșani, blogger, www.politicadevrancea.blogspot.com

PROIECTE NAŢIONALE

Tânărul Jurnalist al Anului

Concursul „Tânărul Jurnalist al Anului" a fost iniţiat în 1998, cu sprijinul Edipresse AS Romania şi al sponsorului fondator - Vodafone Romania. Este un proiect adresat ziariștilor de presă scrisă până în 35 ani. Vlad Mixich (HotNews.ro), Petrișor Obae (paginademedia.ro), Cristian Ghinea (Dilema VecheCRPE), Cristina HurdubaiaGabriela Lupu (România liberă), Silvia Vrînceanu (Ziarul de Vrancea), Daniel Befu, Liviu Iolu (Adevărul), Andrei Luca Popescu (Gândul.info), Serinela Spătărelu (Ziare.com), criticul de teatru Cristina Modreanu și publicistul Cristian Pătrășconiu sunt printre laureații edițiilor anterioare.

LAUREAŢI

Vezi castigatorii editiilor anterioare

Fiind un premiu pentru tineri, s-a acordat o atenţie deosebită în alegerea membrilor juriului, a acelor oameni capabili să recunoască valoarea. Din convingerea că reputația și credibilitatea acestui concurs este dată de oamenii care îl girează, componența juriilor a ramas în mare parte aceeași de-a lungul timpului.

E singura mea diplomă care nu stă într-un sertar
Într-o breaslă în care valoarea e atât de perisabilă, aceste premiu este punctul fix care îţi oferă mai mult decât succesul de public sau buzunarul plin. Te face conştient de propria-ţi valoare. Şi asta îţi dă curaj să zbori. Iar zborul e o îndeletnicire dificilă pentru un jurnalist.
Vlad Mixich este jurnalist la Hotnews.ro și corespondent al Deutsche Welle în România. A câștigat premiul Tânărul Jurnalist al Anului 2008 la secțiunea „Cultură”

Freedom House România este o organizaţie non-profit, nepărtinică, ce promovează demnitatea umană, libertatea, egalitatea şi democraţia. Freedom House și-a câștigat un renume bine întemeiat, ca promotor al drepturilor fundamentale ale omului și al valorilor democratice, al statului de drept şi al bunei guvernări.

Libertatea este posibilă numai într-un sistem politic democratic ce garantează diversitatea opiniilor, libertatea de expresie, dreptul la liberă informare, libera asociere și credința, protecţia și respectarea drepturilor minorităţilor.

Freedom House România sprijină inițiativele civice non-violente din societățile în care libertatea este refuzată sau amenințată și contestă orice idei și inițiative care contravin dreptului de a fi liber al fiecărui om.

Freedom House în imagini

copyright © 2013 Freedom House | Toate drepturile rezervate